Două tari au decis să își modifice frontiera
Kîrgîzstanul anunţă miercuri un acord în vederea delimitării frontierei kîrgîze cu Tadjikistanul – ultima contestată în Asia Centrală -, punând astfel capăt unor conflicte sporadice în ultimii 30 de ani, de la căderea fostei Uniuni Sovietice (URSS) în vederea controlului apei, relatează AFP.
Kyrgyz and Tajik governments jointly announce historic full resolution of the state border #freekg pic.twitter.com/GPdW382yqa
— Edil Baisalov (@baisalov) December 4, 2024
Şefii serviciilor secrete kîrgîz Kamcîbek Taşiev şi tadjik Saimumin Iatimov ”au ajuns la un acord şi au încheiat definirea restului secţiunilor frontierei dintre Kîrgîzstan şi Tadjikistan”, anunţă într-un comunicat Guvernul kîrgîz, potrivit news.ro.
Potrivit aceleiaşi surse, acest acord urmează să permită ”delimitarea şi demarcarea frontierei” – închisă de la ultimul conflict din serie, în septembrie 2022.
Acordul Bişkekului cu Duşanbe intervine la peste doi ani de la ultima vărsare de sânge între cele două foste republici sovietice muntoase, care s-au înfruntat cu regularitate de la căderea URSS din cauza împărţirii resurselor de apă în aceste zone agricole.
REDEFINIREA SISTEMELOR DE ÎMPĂRŢIRE A APEI
Acest anunţ intervine în contextul unei îmbunătăţiri generale a relaţiilor, mult timp subminate de disensiuni între cele cinci state din Asia Centrală care provin din fosta URSS – Kazahstan, Kîrgîzstan, Uzbekistan, Tadjikistan şi Turkmenistan.
Această frontieră desparte, pe o distanţă de aproape 1.000 de kilometri, două dintre cele mai muntoase ţări din lume.
Traseul sinuos al frontierei dintre Kîrgîzstan şi Tadjikistan a fost trasat în epoca sovietică – iar atunci era doar o simplă delimitare administrativă între două dintre cele mai muntoase naţiuni din lume.
Tronsoanele cu probleme, în care au avut loc confruntări armate, se situează într-o zonă înţesată de enclave.
În Asia Centrală, autorităţile au făcut o prioritate din problema accesului la apă, încercând să redefinească – nu fără dificultate – sistemele de împărţirea apei stabilite în epoca sovietică, în prezent caduce.
Această regiune – la fel de mare cât Uniunea Europeană (UE) – se află în prima linie a modificărilor climatice, înregistrând o creşterea a temperaturilor peste media mondială.
Ultimele două principale conflicte tadjiko-kîrgîze – în primăvara lui 2021 şi în toamna lui 2022 – s-au soldat, în mod oficial, cu peste 150 de morţi, inclusiv numero şi civili, şi au devastat sate din regiunile kîrgîză Batken şi tadjikă Sughd.
