De ce au fost contestate alegerile la CCR: Subminarea statului de drept, manipularea electoratului, încălcarea legislației privind finanțarea campaniei
Doi foști candidați la alegerile prezidențiale – Cristian Terheș și Sebastian Constantin Popescu – au depus la Curtea Constituțională cereri de anulare a alegerilor. În exercitarea atribuțiilor prevăzute de Constituție, în temeiul Legii 370/2004, CCR poate anula alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.
Argumentele celor două cereri nu sunt cunoscute deocamdată, însă, potrivit unor surse politice, la mijloc ar fi numeroase aspecte referitoare la declarațiile candidatului Călin Georgescu și la campania desfășurată de acesta pe internet. Astfel, acțiunile și discursul acestuia ar fi încălcat grav normele democratice, legislația electorală națională și regulamentele europene, influențând rezultatele votului într-un mod ilegal și imoral. Acuzațiile aduse s-ar putea baza pe manipularea electoratului, încălcarea legilor de finanțare a campaniilor electorale și subminarea statului de drept.
- Context: La scrutinul din 24 noiembrie 2024, Călin Georgescu a obținut 22,94% din voturi, poziționându-se pe primul loc în primul tur. Celelalte rezultate au arătat o competiție strânsă între Elena Lasconi (USR) și Marcel Ciolacu (PSD), câștigată de candidata USR la mai puțin de 3000 de voturi. O cerere de anulare ar avea la bază faptul că rezultatul obținut de Georgescu nu reflectă voința autentică a alegătorilor, fiind influențat de tehnici de manipulare și practici ilegale.
Acuzațiile principale
Manipularea electoratului prin rețele sociale și discursuri publice
Potrivit informațiilor vehiculate de surse politice, Călin Georgescu este acuzat că a utilizat platforme digitale, în special TikTok, pentru a răspândi mesaje dezinformatoare și propagandă extremistă. Conținutul distribuit ar fi fost amplificat artificial prin algoritmi și coordonarea unor conturi, generând o percepție falsă de popularitate. Discursurile publice ale candidatului ar fi caracterizate ca fiind pro-Rusia, anti-UE, antisemitice și misogine, promovând în același timp glorificarea mișcării legionare.
Încălcarea legislației privind finanțarea campaniei
Georgescu nu ar fi declarat cheltuieli pentru campania sa, deși a desfășurat o activitate electorală semnificativă, ceea ce ridică suspiciuni cu privire la proveniența fondurilor. Sursele politice precizează că o cerere de anulare a alegerilor ar putea argumenta că toate materialele de propagandă trebuie să fie marcate cu un cod unic de identificare emis de Autoritatea Electorală Permanentă, cerință pe care candidatul a încălcat-o în mod sistematic.
Subminarea statului de drept
Un al argument al unei cereri de anulare ar putea viza acuzația că Georgescu, prin discursurile sale, a pus sub semnul întrebării principiile fundamentale ale democrației. Afirmațiile pro-ruse, negarea valorilor europene și ale statului de drept, glorificarea ideologiilor extremiste și promovarea unor viziuni izolaționiste ar putea fi prezentate drept pericole pentru stabilitatea instituțională a statului.
Desigur, condiția primordială ca o asemenea cerere să fie luată în considerare este să demonstreze că toate acuzațiile care i se aduc lui Georgescu pot fi echivalate cu o fraudă electorală. Aceasta este definită ca orice acțiune care denaturează voința alegătorilor, de la manipularea informațiilor până la utilizarea resurselor ilicite. Frauda electorală subminează integritatea procesului democratic și afectează încrederea cetățenilor în instituțiile statului, ceea ce ar susține faptul că anularea alegerilor este necesară pentru a proteja valorile democratice și pentru a transmite un mesaj clar că astfel de practici nu sunt tolerate.
Un alt argument ar putea fi încălcarea normeleor stabilite de Digital Services Act (DSA) și regulamentul UE privind transparența publicității politice.
Posibile dovezi
Activitatea online a candidatului ar putea fi invocată, referitor la utilizarea masivă a TikTok pentru promovarea mesajelor electorale, fără respectarea reglementărilor privind transparența. Numeroase conturi și postări au fost folosite pentru a amplifica artificial mesajele.
Discursurile publice și declarațiile lui Georgescu sunt problematice, acesta a fost acuzat că face apologia liderilor legionari, promovează idei pro-ruse și critică aspru Uniunea Europeană, aceste poziții putând fi prezentate ca dovezi ale incompatibilității sale cu valorile democratice.
Lipsa transparenței financiare i s-ar putea imputa lui Georgescu. Acesta nu a declarat cheltuieli sau contribuții pentru campania sa, deși a desfășurat activități electorale costisitoare. Autoritatea Electorală Permanentă a fost sesizată pentru a verifica legalitatea acestor acțiuni.
Posibile concluzii
Potrivit surselor politice, ca o concluzie a oricărei contestații s-ar putea argumenta că gravitatea actelor de fraudă electorală dezvăluie riscurile pe care manipularea procesului electoral le presupune, punând în pericol însăși fundația democrației. Atunci când voința alegătorilor este distorsionată prin mijloace ilegale, sistemul electoral devine fragil, iar legitimitatea autorităților alese este grav afectată. În astfel de situații, anularea alegerilor reprezintă o măsură necesară pentru a restabili corectitudinea și echilibrul procesului electoral.
O anulare a alegerilor, în viziunea celor care o solicită, ar avea rolul de a proteja integritatea democratică a statului și de a asigura respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept. Restabilirea încrederii publicului în instituțiile statului depinde de măsuri concrete de aplicare riguroasă a legii, astfel că doar anularea alegerilor compromise se poate consolida legitimitatea procesului electoral și proteja viitorul democratic al țării, mai afirmă sursele politice consultate de stiripesurse.ro.