Știrile Zilei

‘Proorocul Ilie’ a stârnit furia BOR și a credincioșilor; regizorul, asaltat de amenințări


Spectacolul „Proorocul Ilie”, montat la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, a declanșat o furtună de reacții pe rețelele sociale. Considerat de unii spectatori drept „o ofensă adusă Ortodoxiei”, spectacolul l-a transformat pe regizorul Botond Nagy într-o țintă a mesajelor de amenințare și ură. Regizorul a anunțat că a primit numeroase mesaje discriminatorii și că a demarat acțiuni legale împotriva celor care îl amenință. Controversa a ajuns și în atenția Bisericii Ortodoxe Române, care a condamnat utilizarea „defăimătoare” a simbolurilor religioase în piesă.

Botond Nagy, regizorul spectacolului „Proorocul Ilie”, montat la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, a anunțat că a primit mesaje cu caracter amenințător și discriminator pe platformele de socializare.

Spectacolul „Proorocul Ilie” a stârnit un scandal pe rețelele de socializare. Mai mulți spectatori s-au plâns că este o „ofensă adusă Ortodoxiei”.

„În contextul controversei create în jurul spectacolului „Proorocul Ilie”, montat la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, am fost ținta unor mesaje cu caracter amenințător și discriminator pe platformele de socializare. Aceste mesaje conțin amenințări extrem de grave la adresa integrității mele fizice și psihice, precum și insulte și incitări la ură, motivate de originea mea etnică maghiară”, a scris pe Facebook regizorul Botond Nagy.

Dosare deschise pe numele agresorilor

Regizorul a declarat că avocata lui a inițiat deja demersuri juridice împotriva a 14 persoane care au trimis mesaje de acest gen.

„Libertatea de creație artistică este un drept fundamental într-o societate democratică, iar amenințările și intimidările îndreptate împotriva unui artist din cauza operei și/sau originii sale etnice reprezintă un atac direct nu doar la persoana respectivă, ci la principiile esențiale care stau la baza unei societăți libere.​​​​​​​​​​​​​​​​ Consider că aceste mesaje depășesc în mod evident limitele libertății de exprimare și intră în sfera ilegalității”, a spus regizorul, potrivit Mediafax.

Botond Nagy afirmă că spectacolul „Proorocul Ilie” nu își propune să aducă vreo ofensă credinței creștine sau oricărei alte convingeri religioase, ci este „o reflecție asupra credinței, asupra fragilității convingerilor umane și asupra pericolelor extremismului de orice fel”.

„Doresc să mulțumesc tuturor celor care și-au exprimat solidaritatea. Voi continua să îmi desfășor activitatea artistică cu aceeași pasiune și dedicare, fără a-mi lăsa libertatea de creație limitată de acte de intimidare”, a mai scris Botond Nagy.

Biserica Ortodoxă Română (BOR) a transmis, joi, un punct de vedere.

„Respectarea simbolurilor creştine constituie un act deopotrivă spiritual şi cultural important şi necesar într-o lume tot mai secularizată şi înclinată spre o interpretare lipsită de discernământ a vieţii spirituale. Prin urmare, luăm act cu mâhnire de utilizarea defăimătoare a simbolurilor religioase creştine în timpul interpretării piesei de teatru „Proorocul Ilie” şi sperăm ca, pe viitor, manifestările culturale să continue să respecte dimensiunea sacră a acestora, fără a prejudicia în vreun fel valoarea lor spirituală”, a transmis Patriarhia Română.

Cum a reacționat TNB

Teatrul Național I.L. Caragiale din București a transmis, joi, că spectacolul Proorocul Ilie nu își propune să aducă vreo ofensă credinței creștine sau oricărei alte convingeri religioase. Dimpotrivă, montarea este o reflecție asupra credinței, asupra fragilității convingerilor umane și asupra pericolelor extremismului de orice fel. Este un demers artistic care încurajează toleranța, dialogul și o înțelegere mai profundă a complexității spiritului uman.

„Menționăm că unele imagini apărute pe platformele sociale au fost scoase din contextul real al spectacolului, prezentând fragmente izolate într-un mod care distorsionează mesajul artistic al montării. Spectacolul nu este o blasfemie și nu își propune să ridiculizeze credința, ci, dimpotrivă, invită la o reflecție profundă asupra relației dintre om și divinitate, asupra modului în care credința poate fi influențată sau deturnată”, au scris reprezentanții TNB.

„Considerăm că anumite reacții critice provin dintr-o interpretare eronată a mesajului artistic, care nu respinge credința, ci, dimpotrivă, subliniază complexitatea relației dintre om, credință și societate. Respectăm dreptul fiecărui spectator de a avea propriile convingeri și încurajăm un dialog deschis, în spiritul valorilor teatrului ca spațiu al reflecției și al libertății de expresie. Prin natura sa, teatrul nu impune răspunsuri, ci ridică întrebări, oferind fiecărui spectator libertatea de a interpreta și de a reflecta”, a precizat TNB.




Sursa

Related Articles

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button