2 proiecte de amploare vor readuce Piața Unirii la destinația sa istorică

În centrul Bucureștiului, la Piața Unirii, există 2 proiecte de mare amploare care vor schimba total centrul Capitalei. Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a anunțat faptul că se va construi un pasaj rutier subteran, iar bulevardul Unirii va deveni zonă exclusiv pietonală. În același timp, primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a anunțat că deja au început lucrările pentru a reconstrui total Planșeul Unirii. Cele două proiecte sunt complementare și vor readuce Piața Unirii la scopul său inițial, acela de loc de adunare publică și promenadă.

”Primăria Sectorului 3 intenționează să transforme bulevardul Unirii într-o zonă exclusiv pietonală, prin construirea unui pasaj rutier subteran.

Proiectul vizează realizarea unui pasaj subteran cu câte două benzi pe sens, la nivelul -3, și amenajarea de parcări subterane, la -2 și -1. Sunt preconizate aproximativ 3.000 de locuri de parcare destinate atât rezidenților, cât și vizitatorilor. Vor fi prevăzute, de asemenea, locuri de parcare pentru motociclete, dar și pentru biciclete.

„Construim un pasaj rutier de-a lungul bulevardului Unirii și astfel mutăm traficul auto de la suprafață în subteran. La suprafață, actualul bulevard va deveni o pădure urbană, cu zeci de mii de copaci, spații verzi și spații recreative, oferind un mediu urban modern și atractiv pentru toți cetățenii”, a declarat primarul Sectorului 3, Robert Negoiță.”, arată un comunicat al Primăriei Sectorului 3.

Ce înseamnă refacerea Planșeului Unirii

Primarul Sectorului 4 Daniel Băluţă a anunţat că a semnat contractul de execuţie şi a dat ordinul pentru începerea lucrărilor de reconstruire totală a Planşeului Unirii.

Proiectanţii şi constructorii au la dispoziţie 9 luni pentru realizarea proiectului tehnic și alte 24 de luni pentru construirea efectivă care vor începe în 2025, cât de curând posibil, în prima parte a anului. Lucrările se vor realiza pe porţiuni, în etape, tocmai pentru a menţine circulaţia auto şi pietonală în zona Unirii şi pentru a nu bloca centrul oraşului.

Planşeului Unirii, construcţie din beton veche de aproape 100 de ani, susţine o mare parte din Piaţa Unirii şi este încadrată în clasa tehnică IV – nesatisfăcător, din cinci posibile.

Proiect ambițios

Conform unui comunicat de presă, proiectul tehnic va viza înlocuirea structurii de beton existente (cu o lăţime de 32 de metri şi o lungime de 360 de metri, aflată între strada Căldărari şi peretele Pasajului Unirii, ce acoperă şi dirijează prin subteran râul Dâmboviţa şi care a suferit modificări/degradări structurale semnificative în cei peste 80 de ani de existenţă), cu una nouă, modernă şi performantă, care să răspundă tuturor cerinţelor de trafic şi fiabilitate, capacităţii de tranzit a debitelor de apă de pe râul Dâmboviţa şi care să elimine deficienţele grave identificate în urma expertizelor tehnice efectuate în cursul anului trecut şi anume:

– armături corodate, beton exfoliat, reduceri de secţiune, vegetaţie acvatică pe faţa betonului şi defecte de faţă văzută la riglele cadrelor;

– grinzi secundare (nervuri) demolate, zone care se presupune că au fost refăcute în cofraj metalic nerecuperat şi care sunt într-o stare avansată de coroziune;

– grinzi secundare (nervuri) cu secţiune de rezistenţā puternic afectată, console scurte la cadrele de rost distruse în întregime ca urmare a infiltraţiilor de apă în rosturi;

– beton exfoliat, armături corodate şi infiltraţii locale în placa de beton a planşeului; defecte de execuţie şi lucrări executate necorespunzător efectuate cu ocazia diverselor intervenţii la planşeu

– degradări la partea carosabilă a străzilor de deasupra planşeului, guri de scurgere, borduri, trotuare pietonale şi parapete.

Zona de suprafață, reamenajată

De asemenea, în baza contractului anterior menţionat, vor fi proiectate şi lucrările necesare pentru consolidarea Pasajului Unirii, încadrat, de asemenea, tot în clasa tehnică IV – nesatisfăcător, din cinci posibile. Soluţia specialiştilor, ce urmează a fi proiectată şi, ulterior, implementată va avea în vedere reabilitarea structurii de rezistenţă a acestuia, prin cămăşuirea şi armarea pereţilor existenţi, mai arată sursa citată.

Totodată, în cadrul lucrărilor mai sus menţionate, întreaga zonă de suprafaţă din Piaţa Unirii va fi reamenajată peisagistic, cu spaţii verzi, piaţete, zone pietonale şi alte soluţii inovative, care să transforme arealul într-un reper urban pentru Bucureşti, cât mai atractiv, atât din punct de vedere al interacţiunii sociale şi al petrecerii timpului liber, cât şi turistic.

Piața Unirii revine la rolul său istoric

Numele de Piața Unirii vine ca urmare a faptului că aici s-au adunat oamenii pentru a aștepta Unirea de la 1859 dintre Moldova și Țara Românească. Mii de oameni au așteptat verdictul Parlamentului și istoricii arată că în cazul în care nu era înfăptuită unirea, oamenii ar fi fost dispuși să meargă peste parlamentari.

Pe 24 ianuarie 1959, la 100 de ani de la Unirea înfăptuită de Alexandru Ioan Cuza, între Țara Românească și Moldova, cea mai mare intersecție din București a devenit „Piața Unirii”.

Primarul de atunci, Dumitru Diaconescu, a făcut gestul simbolic de a plasa prima plăcuță cu noul nume: Piața Unirii din București.

Piața a purtat diferite denumiri. În secolul al XIX-lea, s-a numit Piața Mare. După Marea Unire din 1918 s-a numit Piața Națiunii. În anii 1930 numele a fost Piața „8 iunie”, ziua în care regele Carol al II-lea a urcat pe tron. Apoi s-a numit Piața „6 septembrie”, ziua în care regele Mihai a urcat pe tron. Din anul 1950 s-a numit Piața „28 martie”, ziua în care au avut loc primele alegeri pentru Marea Adunare Națională. În 1959 denumirea a fost schimbată în Piața Unirii, la 100 de ani de la Unirea celor două principate.