Polul Nord se topește sub ochii noștrii. Au fost înregistrate temperaturi cu peste 20°C mai mari decât media normală
Temperaturile de la Polul Nord au crescut cu peste 20°C față de media normală, depășind pragul de topire a gheții.
În nordul arhipelagului Svalbard, Norvegia, temperaturile erau deja cu 18°C peste media perioadei 1991-2020 sâmbătă, conform modelelor meteorologice europene și americane, apropiindu-se de punctul de topire al gheții, de 0°C. Până duminică, această anomalie termică a depășit 20°C.
„A fost un episod extrem de încălzire în timpul iernii”, a declarat Mika Rantanen, cercetător la Institutul Meteorologic Finlandez. „Deși probabil nu este cel mai extrem eveniment observat vreodată, se încadrează în limitele superioare ale fenomenelor posibile în Arctica.”
Încălzirea globală cauzată de arderea combustibililor fosili a crescut temperatura medie a planetei cu aproximativ 1,3°C de la epoca preindustrială, însă zonele polare se încălzesc mult mai rapid, pe măsură ce gheața reflectorizantă dispare. Această tendință a dus la veri tot mai fierbinți și ierni anormal de blânde.
Julien Nicolas, cercetător la Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE, a explicat că aceste temperaturi neobișnuit de ridicate pentru mijlocul iernii polare sunt rezultatul unui sistem de joasă presiune situat deasupra Islandei, care a împins un val de aer cald spre Polul Nord.
În plus, apele neobișnuit de calde din nord-estul Atlanticului au amplificat efectul de încălzire produs de vânt.
„Astfel de evenimente sunt relativ rare, dar nu putem determina exact frecvența lor fără analize suplimentare”, a spus Nicolas. „Știm însă că un fenomen similar a avut loc în februarie 2018.”
Datele Copernicus arată că duminică, temperaturile medii zilnice din apropierea Polului Nord au fost cu peste 20°C mai mari decât media obișnuită, iar temperaturile absolute au urcat peste -1°C până la 87° latitudine nordică.
Temperaturi pozitive la Polul Nord
Aceste constatări au fost confirmate de o geamandură arctică de monitorizare a zăpezii, care a înregistrat o temperatură de 0,5°C duminică.
Oamenii de știință estimează temperaturile globale prin analiza a miliarde de măsurători colectate de sateliți, nave, avioane și stații meteorologice. Totuși, în regiunile izolate, precum Arctica centrală, unde există puține puncte de observație directă, determinarea exactă a anomaliilor termice este dificilă, a precizat Rantanen.
„Toate modelele analizate indică o anomalie termică de peste 20°C”, a adăugat el. „Cel mai probabil, variația se situează între 20 și 30°C.”
Arctica s-a încălzit de aproape patru ori mai rapid decât media globală din 1979, iar valurile de căldură au devenit mai intense și mai frecvente. Temperaturile ce depășesc punctul de îngheț sunt deosebit de alarmante, deoarece accelerează topirea gheții, a explicat Dirk Notz, cercetător în domeniul climei la Universitatea din Hamburg.
„Acesta este un fapt de necontestat: cu cât temperaturile cresc, cu atât mai multă gheață va dispărea”, a subliniat Notz, conform The Guardian.
Un studiu coautor de Notz în 2023 a concluzionat că gheața arctică de vară va dispărea chiar și în scenariul unor reduceri drastice ale poluării cu efect de seră.
„Ne așteptăm ca Oceanul Arctic să rămână fără gheață vara pentru prima dată în următoarele două decenii”, a spus el. „Acesta va fi, probabil, primul peisaj pierdut din cauza acțiunilor umane, demonstrând din nou impactul profund pe care îl avem asupra planetei noastre.”