Victoria lui Simion ar putea izola România și tensiona flancul estic al NATO

Dacă va câștiga alegerile din 18 mai, Simion ar extinde grupul liderilor eurosceptici din UE, care îi include deja pe premierii Ungariei și Slovaciei, într-un moment în care Europa se străduiește să formuleze un răspuns la Trump, notează CNN, conform Mediafax.

Euroscepticul George Simion a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din România, după un scrutin considerat un test pentru ascensiunea naționalismului de tip Donald Trump în Uniunea Europeană.

O victorie a lui Simion ar putea izola țara, eroda investițiile private și destabiliza flancul estic al NATO, unde Ucraina se luptă de trei ani cu invazia rusă, spun observatorii politici.

De asemenea, ar extinde grupul liderilor eurosceptici din UE, care include deja premierii Ungariei și Slovaciei, într-un moment în care Europa se străduiește să formuleze un răspuns la Trump.

„Aceasta nu este doar o victorie electorală, este o victorie a demnității românești. Este victoria celor care nu și-au pierdut speranța, a celor care încă cred în România, o țară liberă, respectată și suverană”, a declarat Simion.

Profitând de valul de nemulțumire populară împotriva liderilor mainstream, Simion, în vârstă de 38 de ani, se opune ajutorului militar pentru vecina Ucraina, critică conducerea UE și se declară aliniat mișcării „Make America Great Again” a președintelui american.

Candidat independent pe o platformă anticorupție, Dan, în vârstă de 55 de ani, l-a devansat pe fostul senator Crin Antonescu, în vârstă de 65 de ani, candidat de centru susținut de cele trei partide din coaliția prooccidentală de guvernare, pentru un loc în turul al doilea.

El a obținut un sprijin substanțial din partea românilor din străinătate – care în ultimii ani au favorizat candidații anti-establishment, precum el și Simion – conform rezultatelor din 80% din urnele de vot, câștigând 26% din voturi, față de 59% pentru Simion și 7% pentru Antonescu.

Observatorii au afirmat că el va avea mai multe dificultăți în a-l învinge pe Simion în turul doi decât pe Antonescu, din cauza rivalităților dintre el și partidele mainstream, care fac mai dificilă schimbarea opțiunii electorale a votanților.

„Ochii spre Occident, cred că asta ar trebui să fie tema campaniei, menținerea orientării vestice a României”, a declarat Dan reporterilor duminică seara.

Victoria lui Simion reflectă valul MAGA din Europa de Est

Votul de duminică a avut loc la cinci luni după ce o primă încercare de organizare a alegerilor a fost anulată din cauza presupusei interferențe rusești în favoarea candidatului de extremă dreapta Calin Georgescu, care a fost ulterior interzis să candideze din nou.

Simion, care a obținut atunci doar 14% din voturi, pare să fi profitat de valul de sprijin pentru extrema dreaptă stârnit de Georgescu.

Duminică, el a votat alături de Georgescu, care a calificat alegerile drept „frauduloase” și a îndemnat oamenii să-și recucerească țara. În timp ce zeci de oameni se înghesuiau în fața secției de votare scandând „Călin președinte”, Simion a declarat că a votat „pentru a restabili democrația”.

Simion nu este singurul politician de tip MAGA care candidează în Europa Centrală. Karol Nawrocki, candidatul la președinție susținut de principalul partid naționalist de opoziție din Polonia în alegerile prezidențiale din 18 mai, s-a întâlnit săptămâna aceasta cu președintele SUA.

„România și Polonia sunt două țări importante pentru Statele Unite”, a declarat Simion pentru Reuters vineri.

Până în prezent, România a donat Kievului o baterie de apărare aeriană Patriot, antrenează piloți de vânătoare ucraineni și a permis exportul a 30 de milioane de tone de cereale ucrainene prin portul său din Marea Neagră, Constanța.

Președintele țării poate, de asemenea, să numească prim ministrul, judecătorii șefi, procurorii și șefii serviciilor secrete.

Administrația Trump a acuzat România de suprimarea opoziției politice și de lipsa valorilor democratice după ce alegerile din noiembrie au fost anulate pe baza a ceea ce vicepreședintele JD Vance a numit „dovezi fragile”.